Fata care nu a ras niciodata

A fost o data, ca niciodata, ca daca nu ar fi nu s-ar povesti… A fost un mic baietel, care era singur la parinti, sau poate nu chiar atat de singur, deoarece avea si un catelus, pe nume Toto.

De cand a fost mic si singur la parinti si iubit din toate partile, primul copil si primul nepot, a reusit sa ii adune pe toti in preajma lui si sa le ofere dragoste. Aproape seara de seara mamica lui ii citea povesti nemuritoare si astfel el a crescut in spiritul povestilor, ne lipsind nici o seara fara o poveste noua pe care baietelul sa adoarma, Dar, intr-o seara, el a venit fuguta la mamica lui si a rugat-o ca in fiecare seara sa ii citeasca o poveste ca sa poata sa viseze frumos. Zis si facut, cocotat in varful patului cu Toto langa el, mama a inceput sa citeasca:

” Era o data ca niciodata, o fetita atat de frumoasa cum nimeni in lumea asta nu a mai vazut. Dar, cu timpul fetita a crescut si nu a ras niciodata. Intr-o zis, tatal sau s-a gandit sa organizeze o petrecere la care sa vina oameni de prin toate colturile lumii,doar ca sa o faca pe fata sa rada. Tatal acesteia a anuntat inainte ca cei care nu reusesc sa o faca pe odrasla lui sa rada vor fi decapitati, iar cel care o va face sa rada o vor avea de sotie. Asa ca au tot venit fel si fel de oamneni, dar au incercat in zadar sa o faca sa rada, sfarsitul lor fiind unul tragic.

La celalalt colt al lumii, intr-un palat mare cu sute de slujitori si mii de gradini frumoase si pline cu flori, se afla un rege care avea trei feciori. Doi dintre acestia erau foarte destepti, iar cel mic un prostanac. Intr-o zi, feciorul cel mare ii spuse tatalui:

- Tata, da-mi partea mea de avere, ca am hotarat sa ma duc la acea printesa sa-mi incerc norocul.

Regele a incercat in zadar sa il opreasca pe fiul cel mare, dar nu a reusit, asa ca a fost nevoit sa ii ofere partea sa din avere si sa il priveasca cum pleaca. Asa ca a luat cu sine bani si ceva mancare si a plecat la drum. Ca sa o faca pe fata sa rada a luat cu sine un mangalau de rufe, crezand ca prin zgomotul facut de acesta o va face sa rada. Merse el ce merse si da peste un mosneag care statea pe malul unei ape. Fiind obosit, fiul cel mare al regelui se gandeste sa se opreasca sa se odihneasca si sa manance ceva bunatati. Zis si facut. In timp ce manca cu pofta, se apropie de el mosneagul si ceru cu un glas stins de foame sa-i ofere si lui o bucatica de paine.

- Cum indraznesti sa te apropii de mine, batran nerusinat? Zise feciorul.

- Pleaca de aici, ca de nu te rup in bataie! Si dupa ce manca pe saturate, pleca iar la drum iar dupa o bucata buna de vreme ajunse in orasul fetei. In fata domnitei incerca in fel si chip sa o faca sa rada, scotand zgomote ciudata cu mangalaul acela de rufe, dar nu reusi si asftel isi pierdu capul.

Cand vestea ca feciorul cel mare al regelui nu mai traieste, cel mijlociu se infiinta in fata tatalui si ii spuse ca merge si el sa isi incerce norocul si el, gandindu-se ca daca ia in mana un sul pe care sa il tine ca pe un sceptru, aceasta va rade, In zadar a incercat regele sa il opreasca si pe cel de-al doilea fiu al sau sa nu plece, dar nu a reusit. Asa ca acesta a luat cu el partea sa de avere si ceva de mancare si pleca si el la drum. Merse ce merse pana ajunsese la o fantana unde se opri sa manace si sa bea apa proaspata. Cersetorul s-a apropiat de el si a cerut o bucata de paine. Dar feciorul mijlociu al regelui striga la el:

- Sterge-o de aici, calic nenorocit, ca de nu rup batul pe spinarea ta! Striga suparat printul, pentru ca un zdrentaros a incercat sa ii vorbeasca. Iar dupa ce manca pe saturate si bau apa proaspata din fantana se porni la drum. Cand ajunse in oreselul fetei, se imbraca caraghios si cu sulul in mana pe care il tinea drept sceptru incerca sa o faca sa rada, dar in zadar, deoarece aceasta porunci imediat sa i se taie capul.

Vestile circulara foarte repede, asa ca ajunsera si la palatul regelui, care afla ca si fiul sau mijlociu a murit. Dintr-o data, se trezi cu fiul cel mic si prostanac, care-i spuse:

- Tata, da-mi voie sa ma duc si eu in orasul acela.

- Ia uite ce prostie iti da prin cap, mascariciule! Iti ordon sa pleci din casa mea si sa nu te mai intorci niciodata! Asa ca il alunga pe fiul cel mic de la castel, fara bani si fara ceva de mancare.

Baiatul se gandea cum sa plece la drum fara ceva bani si fara mancare, dar atunci, unei slujnice i se facu tare mila de el si ii darui o bucata de paine uscata, ca atata avea si ea, iar feciorul cel mic o accepta multumindui din inima slujnicei. Si uite asa porni la dum fara nici un ban si cu o bucata de paine uscata. Si tot merse el, pana ce ajunge si el la aceea fantana unde il intalni si el pe acel mosneag. Feciorul se opri si incepu sa manance din acea paine uscata, iar mosnegul il intreba daca nu are si pentru el o bucatica mica.

- Sa fi sanatos, batrane necajit, eu ti-as da bucuros, dar am numai o bacata de paine uscata. Daca mai ai dinti, atunci musca din ea impreuna cu mine.

Si uite asa amanoi au mancat din acea bucatica de paine uscata si au baut apa proaspata din fantana. Apoi, prostanacul fiind cuprins de somn, adormi adanc, iar cand se trezi mare ii mai fu mirarea cand vazu ca langa el se afla o careta cu totul si cu totul din aur.

- Hai scoala, zise mosneagul, nu ma mai cunosti? Sunt cel cu care ai impartit painea uscata aseara, urca-te in careta si mergi la domnita.

Prostanacul se sui in careta trasa de ratoi si de rata si asa ajunse peste noapte la un han dintr-un orasel, unde si ramase peste noapte. Toti au ramas plini de uimire cand au vazut aceasta neinchipuit de frumoasa careta de aur. Cel care avea hanul avea doua fete, iar una dintre ele se gandi sa pileasca putin aur din careta. Si tot pilind ea la careta, nu mai putu sa se dezlipeasca de aceasta.

A doua zi, feciorul se trezi si se urca in careta sa si pleca la drum, iar sarmana fata lipita de careta, alerga in urma ei pilind in continuare aurul de pe acesta. Mergand tot asa prin oras, iesea toata lumea si se uita plina de mirare la ce le era dat sa vada. La un moment dat iesi si brutarul satului, care se mira asa de tare de ce vazu ca uita ca are un cuptor plin de paini, iar acestea se arsera. Asa ca se gandi sa se razbune , luand lopata aprinsa incepu sa alerge dupa careta, lovind in spinare pe fata care tot pilea la careta. Dar cum lovi fata, se lipi si el de careta .

Si asa ajunsera la malul unei ape, unde o femeie spala rufele. Cand vazu si aceasta minunata careta de aur, uita ca are rufe de spalat si acestea fura duse de apa. Cand si-a dat seama de paguba, furioasa, incepu si ea sa alerge dupa careta si cu maiul de batut rufe incepu sa loveasca brutarul si fata zicand ca doar din vina lor a pierdut ea rufele. Dar tot lovind, se lipi si aceasta de careta.

Tot mergand, au ajuns in final in oraselul fetei si astfel feciorul de imparat se duse la palatul fetei si ruga sa fie lasat sa o faca pe fata sa rada. Toti cei din palat erau curiosi sa fada ce gluma va face printul asa ca iesira cu totii la balcon impreuna cu printesa. Deodata aparu careta de aur trasa de un ratoi si o rata, iar in urma sa fata hangiului care pilea de zor la careta, brutarul care o tot lovea peste spate si si spalatoreasa care lovea in amandoi.

Toti cei de la balcon care vazand o asemenea incurcatura, se trantira pe un ras, iar fata care nu a ras niciodata fara sa se gandeasca prea mult, incepu sa rada in hohote. Si uite asa prostanacul reusi sa o faca pe fata sa rada si potrivit invoielii, se casatori cu fata si mosteni o avere foarte mare, iar careta de aur trasa de rata si de ratoi disparu la fel cum aparu, iar feciorul si fata traira fericiti pana la adanci batraneti. ”

Nici bine nu termina de citit poveste, ca baietelul si catelusul sau adormira visand la acea careta de aur. Baietelul se visa imparatul meleagurilor indepartate, casatorit cu fata care cu radea niciodata, iar Toto visa ca urmarea acele rate sa le prinda si sa se joace cu ele.

Mama vazand ca baietelul ei adormi, il pupa pe frunte si ii ura noapte buna desi stia ca copilasul doarme adanc. Iar inainte sa iasa din camera si sa stinga becul ii sopti ca pentru seara urmatoare are alta poveste mult mai fascinanta decat cea din aceasta seara.

Noapte buna tuturor.

Popularity: 35% [?]